Uleiurile esențiale – ce sunt și cum acționează
Articolul de mai jos răspunde la câteva întrebări comune despre uleiurile esențiale și impactul lor asupra organismului uman și prezintă câteva potențiale domenii de aplicabilitate, mai puțin cunoscute. Folosește legăturile de mai jos pentru a naviga ușor pe text.
Ce sunt uleiurile esențiale?
De ce sunt folosite uleiurile esențiale?
Cum acționează uleiurile esențiale?
Un posibil viitor pentru uleiurile esențiale
Uleiurile esențiale folosite în domenii mai puțin cunoscute
Ce sunt uleiurile esenţiale?
Uleiurile esenţiale sunt substanţe aromatice prezente în celulele sau glandele specializate ale anumitor plante, folosite de către plante pentru a se proteja de prădători şi dăunători şi pentru a atrage polinatori.
Aceste substanţe sunt esenţe ale plantelor aromate, iar după distilarea plantelor (sau altă metodă de extragere folosită) substanţele aromate obţinute sunt denumite uleiuri esenţiale.
Paracelsus a numit uleiurile distilate din plantele medicinale quita essentia – chintesența plantei, iar de aici se trage numele de ulei esențial.
Uleiurile esenţiale sunt substanţe volatile foarte concentrate extrase din diverse părţi ale anumitor specii de plante, fiecare cu efecte terapeutice şi energetice specifice. Sunt substanţe cu structuri moleculare foarte complexe, extrem de potente şi precise ca acţiune.
Pentru a obţine o picătură de ulei esenţial sunt necesari 50 de trandafiri!
Deși toate componentele lor sunt naturale*, uleiurile esenţiale nu sunt produse naturale, în sensul că sunt manufacturate de către om, din plante aromate, prin diverse procese cum ar fi distilarea cu abur, presarea la rece, extracţia cu CO2 (dioxid de carbon) sau solvenţi, etc.
În urma diverselor metode de extracţie se obţine o substanţă de origine naturală, care poate fi certificată organic (dacă provine din culturi organice).
*În unele cazuri uleiurile esenţiale conţin şi reziduuri ale proceselor de extracţie, însă în aromaterapie se evita folosirea acestor uleiuri și nu sunt denumite uleiuri esențiale.
Curiozitate
Esenţa produsă de o plantă nu are întotdeauna aceeaşi compoziţie moleculară cu uleiul esenţial obţinut în urma extracţiei. De exemplu uleiul esenţial German Chamomile (Matricaria recutita) conţine chamazulene, o componentă care colorează uleiul albastru/violet şi care nu este prezentă în plantă.
Uleiurile esenţiale pot avea proprietăţi diferite de plantele aromate din care sunt extrase.
Plantele – surse de energie și terapie complementară
Plantele sunt adevărate fabrici de molecule chimice, naturale. Ele se folosesc de interacţiunile dintre lumină şi întuneric, pământ şi soare, iau energie din toate aceste elemente şi o sintetizează în carbohidraţi, proteine şi acizi graşi – numiţi metaboliți primari.
Carbohidraţii, proteinele şi acizii graşi sunt ‘combustibil neprelucrat’ şi sunt transformate în corpul uman (şi animal) în ATP – adenosine triphosphate, o moleculă folosită de toate celulele pentru a transporta energia necesară metabolismului. Fără ATP corpul uman nu ar avea energia necesară pentru a trăi.
Pentru fiecare celulă, ATP este sursă de energie, folosită pentru desfășurarea tutor funcţiilor celulare. Lipsa moleculei ATP din celulă duce la moartea celulei respective.
Uleiurile esenţiale, metaboliți secundari ai plantelor aromate sunt elementele prin care plantele comunica şi se apară, iar moleculele lor pot fi asimilate de organismul uman şi folosite de celulele noastre pentru a genera reacţii chimice şi energetice.
Uleiurile esențiale în viața de zi cu zi
Ca metodă profilactică uleiurile esenţiale sunt ideale, iar faptul că aromaterapia este un domeniu plăcut olfactiv, atât de versatil şi flexibil în metodele de aplicare, este uşor să încorporăm prețioasele esențe în vieţile noastre moderne.
Din vechi timpuri oamenii au folosit componente aromate din uleiurile esenţiale sau din plantele aromatice în viaţa de zi cu zi pentru efecte terapeutice (alinarea suferinţelor fizice, pentru restaurarea sănătăţii psihice), pentru a se conecta cu divinitatea, pentru plăceri personale (parfumuri, condimente, etc).
În zilele noastre componente din uleiurile esenţiale sau chiar uleiurile esenţiale sunt elemente indispensabile în industria farmaceutică, alimentară şi cosmetică.
Există aproximativ 300 de uleiuri esenţiale folosite în aromaterapie, şi peste 1000 de componente aromate, fiecare cu proprietăţi particulare, iar amestecurile dintre ele generează un efect terapeutic sinergetic mai mare decât suma efectelor lor individuale.
Marele avantaj al acestor esenţe este că (folosite responsabil, cu toate măsurile de precauţie necesare) pot fi folosite acasă cu exact aceleaşi scopuri cu care sunt folosite în industria farmaceutică, alimentară, cosmetică şi nu numai.
De ce sunt folosite uleiurile esenţiale?
Uleiurile esenţiale au abilitatea de a acţiona nu numai la nivel fizic (celular) ci şi la nivel intelectual, emoţional, estetic şi spiritual. Uleiurile esenţiale sunt elemente holistice, nu doar pentru că abordează omul ca pe o entitate unitară (corp, minte şi suflet) ci şi pentru că au potenţialul de a fi parte importantă din farmacologia viitorului.
Interesul crescut pentru aromaterapie din ultimii ani şi apariţia uleiurilor esențiale de calitate, pure, relativ uşor accesibile, se datorează faptului că oamenii au beneficiat enorm în urma folosirii uleiurilor esenţiale în echilibrarea emoţională şi obţinerea unei stări generale de bine.
Cei mai mulţi oameni care nu au fost expuși domeniului complex al aromaterapiei cred că uleiurile esenţiale îi ajută la ameliorarea tensiunilor şi stresului, însă aceste efecte sunt doar cele mai cunoscute. Uleiurile esenţiale pun la dispoziţie o întreagă materia medica* pentru minte, corp şi suflet.
*materia medica – este termenul latin, preferat de aromaterapeuți, ce defineşte farmacologia, ştiinţă care studiază medicamentele din perspectiva definirii acestora ca substanţe utilizate pentru profilaxia, tratamentul sau diagnosticarea bolilor.
În urma studiilor din ultimii ani, cercetătorii aromaterapeuți au înţeles că uleiurile esenţiale reprezintă un potenţial imens cu rol de materia medica, sistem natural de ajutor pentru susţinerea şi promovarea sănătăţii întregului organism, mult mai complex decât farmacologia alopată disponibilă în medicina din zilele noastre.
Nu numai că pot fi folosite în momente de confuzie, frică sau anxietate, dar pot fi folosite şi pentru a creşte încrederea, creativitatea sau pentru a genera o stare de pace şi pentru a crea conexiuni spirituale.
Uleiurile esenţiale au în plus o calitate specială: stimulează sistemul natural de vindecare al corpului şi susţin sistemul imunitar promovând o stare de echilibru în corp şi minte.
Eliminarea moleculelor aromate din corp
Uleiurile esenţiale oferă o metodă de terapie care nu numai că este în completă armonie biochimică cu corpul uman, dar este și un sistem de acţiune atât de precis şi echilibrat încât acţiunea medicamentelor asupra corpului nostru pare de-a dreptul dură comparată cu cel al componentelor aromate.
Spre deosebire de substanţele sintetice care au o rată slabă de eliminare, uleiurile esenţiale asimilate în corp trec printr-o serie de reacţii chimice la nivel celular, iar reziduurile lor sunt eliminate din corp prin sistemul excretor, prin piele (în principal prin perspirație şi o mică parte prin salivă şi laptele matern) şi respiraţie (expirație). Eliminarea se întâmplă de obicei după 3-6 ore (adult sănătos) şi până la 14 ore pentru bolnavi sau supraponderali.
Metoda de eliminare din corp a moleculelor aromate diferă de la ulei la ulei, de exemplu Sandalwood şi Juniper pot fi detectate în urină (chiar după aromă), Garlic este eliminat prin respiraţie întotdeauna, indiferent de metoda de folosire, iar Geranium (ulei esenţial benefic în problemele circulatorii) este eliminat prin perspirație.
Excepţie de la regulă: În cazul administrării constante de uleiuri esențiale în doze (diluții sau frecvență de aplicare) mai mari decât cele recomandate există posibilitatea ca eliminarea din corp să fie încetinită foarte mult din cauza acumulării de molecule aromate în organism.
Nu se cunosc efectele acumulării asupra corpului uman, pe termen lung, însă acest lucru creşte riscul de toxicitate al uleiurilor esenţiale.
Doar pentru că părăsesc corpul atât de repede nu înseamnă că acţiunea lor se opreşte. O dată declanşate, reacţiile chimice generate de moleculele aromate persistă mult după eliminarea moleculelor. O mică parte din componentele aromate sunt eliminate în forma lor iniţială, iar majoritatea dintre ele sunt metabolizate de organism.
Notă: Există câteva molecule aromate care se ataşează de anumite proteine, iar datorită mărimii lor, proteinele nu sunt filtrate de rinichi şi apoi eliminate din corp. În aceste cazuri, moleculele aromate rămân în corp chiar o zi întreagă.
Administrare ulei esențial vs medicament convențional
Cea mai comună metodă de administrare a medicamentelor alopate (ingerarea) este foarte puţin eficientă şi rar recomandată în aromaterapie.
Trecerea prin sistemul digestiv a moleculelor presupune contactul cu alimente şi bacterii şi producerea unor reacţii chimice specifice care pot fi extrem de iritante pentru mucoasa membrană a sistemului digestiv (valabil pentru uleiuri esenţiale şi pentru medicamente) şi care pot altera efectele terapeutice ale moleculelor.
În schimb, inhalarea este o metodă de administrare preferată în aromaterapie, care nu numai că este eficientă extrem de rapid, dar are şi efect direct asupra sistemului nervos central.
Cum acţionează uleiurile esenţiale?
În ultimii 100 de ani, omenirea a făcut un pas uriaş spre a redescoperi puterea terapeutică a elementelor naturale prin studiul uleiurilor esenţiale, a componentelor lor şi a plantelor medicinale. Uleiurile esenţiale sunt studiate în zilele noastre prin diverse metode cum ar fi gas chromatography (GC) şi mass spectrograph (MS).
Deşi s-au identificat peste 1000 de componente active, doar câteva dintre ele sunt studiate, iar multe dintre ele nu au fost nici măcar izolate sau denumite. Fiecare ulei esențial conține între 20 și 200 de componente, majoritatea dintre ele în concentrație mai mică de 1%.
Foarte repede s-a descoperit că uleiurile esenţiale nu se pot reproduce în laborator, iar sinergia între componentele unui ulei esenţial nu poate fi imitată de un amestec chimic obţinut în eprubetă.
Multe din proprietățile uleiurilor esențiale folosite din vechi timpuri sunt susținute de cercetări contemporane, dar nu toate. Cercetările științifice se focusează pe principalii constituenți activi în detrimentul sinergiei între aceste componente, însă aromaterapeuții speră într-o schimbare, mai ales după comentariul lui Pedro Mendonca Rocha:
Acțiunea unui ulei esențial poate să fie influențată de compoziția chimică, concentrațiile componentelor și interacțiunea dintre aceste componente. Câteva studii au concluzionat că uleiurile esențiale au o acțiune mult mai puternică decât un amestec între componentelor principale (considerate constituenți activi), fapt ce sugerează că și componentele prezente în concentrații infime sunt critice pentru acțiunea uleiurilor, ele fac parte din sinergia întregului ulei esențial sau pot chiar potența efectele acestuia.
Uleiurile esențiale – elemente terapeutice complementare
Uleiurile esenţiale sunt substanţe vitale, esenţe ale plantelor aromate, sinergie alchimică între plantă şi soare. Este fascinant faptul că fiinţele umane şi uleiurile esenţiale au foarte multe în comun.
Cu toţi suntem vii din punct de vedere energetic, electric şi chimic (există numeroase dovezi în acest sens). Compoziţia chimică a DNA-ului plantelor şi oamenilor este practic foarte asemănătoare. Aceaste asemănări, (şi câteva teorii emise de cercetători) pot explica de ce moleculele aromate acţionează ca nişte chei pentru mecanismele noastre fizice şi mentale, însă nu pot explica cum și de ce.
Deşi ni se pare că ştiinţa a evoluat rapid, când vine vorba despre cunoaşterea corpului uman cercetătorii sunt încă foarte departe de adevăr şi este foarte posibil să nu îl găsească vreodată. Corpul nostru este în permanentă schimbare şi adaptare la mediul extern, influenţat profund de mintea noastră (gândurile, emoţiile, judecăţile emise, etc), de interacţiunile energetice de pe parcursul vieţii, de alimentaţie, stil de viaţă şi nivel de stres.
Există o mulţime de cercetări care arată diversele acţiuni ale moleculelor aromate asupra corpului nostru fizic şi energetic, dar nu se ştie cu exactitate care este modul de acţiune a uleiurilor esenţiale asupra celulelor corpului nostru.
Nu se cunoaşte cu exactitate cum acţionează celulele şi elementele sistemului nervos central, nu se cunosc toţi receptorii celulelor noastre (şi nici măcar nu se ştie câţi receptori sunt încă necunoscuţi), nu se cunoaşte cu exactitate felul în care substanţele aromate (sau alte substanţe) acţionează ca molecule mesager asupra celulelor creierului, prin anumiţi receptori şi generează reacţii chimice specifice.
Din punct de vedere ştiinţific este o diferenţa uriaşă între a şti că o anumită moleculă aromată poate produce o anumită schimbare în creier, schimbare ce va declanşa răspunsuri chimice la nivelul întregului corp şi a şti cum anume molecula reuşeşte să facă acest lucru.
Mai mult decât atât, ştiinţa nu ştie cum anume acţionează aceste molecule în sinergie cu alte molecule aromate ale aceluiaşi ulei esenţial sau ale altor uleiuri esențiale. Iar ca lucrurile să fie şi mai complicate există dovezi care arată că uleiurile esenţiale pot fi adaptogene
De exemplu lavanda administrată în concentraţii mici are potenţial sedativ, dar dacă este folosită în cantităţi mari devine stimulant. Chiar şi creierul nostru are molecule adaptogene (exemplu: dopamina).
Acțiunea uleiurilor esențiale – exemplu
Ce se ştie cu siguranţă este că uleiurile esenţiale acţionează asupra corpului prin inhalare şi absorbţie cutanată. Bulbii olfactivi fac parte din creier, mai precis din sistemul limbic. Prin inhalarea uleiurilor esenţiale, moleculele aromate ajung imediat în sistemul limbic şi au impact asupra emoţiilor, instinctelor sexuale, memoriei şi a procesului de învăţare (elemente controlate de această parte a creierului).
Din sistemul nervos central elementele aromate sunt transportate în tot corpul unde acţionează în diverse moduri pentru a genera transformări la nivel celular, reacţii pe care noi le putem percepe ca pe ameliorări ale anumitor simptome fizice.
Exemplu: Efectele asupra sistemului circulator sunt bine cunoscute. Prin acţiunea lor, uleiurile esenţiale joacă un rol important în transportarea oxigenului şi nutrienţilor în ţesuturi şi în promovarea evacuării eficiente a dioxidului de carbon şi alte reziduuri generate de metabolismul celulelor.
Stimularea circulaţiei sanguine îmbunătăţeşte eficiența sistemului imunitar şi scade vâscozitatea sângelui. Toate celulele corpului nostru au beneficii majore atunci când circulația sanguină funcționează în parametri optimi.
Din concentrațiile mici difuzate în aer, prin inhalare ajunge în organism o parte mică din moleculele aromate prezente în aer. Fiind foarte eficiente, aceste molecule acţionează asupra celulele noastre extrem de precis, apoi sunt eliminate în câteva ore, fără a lăsa în urma lor reziduuri.
Un posibil viitor pentru uleiurile esenţiale
Multe din moleculele aromate studiate pot fi parte dintr-un viitor sistem medical preventiv, iar implicațiile studiilor asupra metaboliților (mici molecule, amprente chimice unice pe care anumite procese ale celulelor le lasă în urma lor) sunt în continuare subiect de studiu, cu puține concluzii.
Viitorul aromaterapiei abordează cunoștințele tradiționale despre moleculele aromate prin prisma cercetărilor contemporane, asupra organismului nostru (asupra creierului uman, sistemului cognitiv, câmpurilor energetice, etc) și asupra uleiurilor esențiale.
În ultimii 20 de ani s-au implementat o mulţime de programe şi studii clinice prin care se colectează informaţii despre impactul uleiurilor esenţiale asupra omului, în diverse zone de interes.
În Japonia se studiază moleculele aromate ca o metodă de management, fiind difuzate în birouri, bănci, instituţii guvernamentale, etc pentru a reduce stresul angajaţilor şi pentru a promova o stare bună de sănătate fizică şi psihică. Construcţii japoneze imense au sisteme intelingente care nu numai că difuzează uleiuri esenţiale în aer, dar controlează căldura, umiditatea, ţine cont de oră, numărul de femei vs bărbaţi din încăpere, etc pentru a alege cel mai potrivit amestec de uleiuri esenţial.
În SUA şi Japonia aromaterapia este folosită în magazinele de tip retail outlet sau în showroom-uri, pentru o promova o stare de bine şi pentru a creşte vânzările.
În multe țări uleiurile esenţiale se folosesc în şcoli şi universităţi nu numai pentru sănătatea fizică şi psihică, dar şi pentru a stimula procesul de învăţare şi memorare, pentru a stimula creativitatea şi a promova starea de bucurie.
Numeroase proiecte sunt desfăşurate în spitale, case de bătrâni şi clinici şi tot mai mulţi medici văd în uleiurile esenţiale un ajutor în susţinerea sănătăţii omului şi în ajutor real pentru a obţine starea de sănătate. În medicină s-a dezvoltat un domeniu aparte numit aromapshihologie, care foloseşte uleiurile esenţiale ca studiu pentru cazurile de dereglări mentate.
Tratamentele de cancer se bazeaza pe 70% ingrediente anti cancerigene, derivate din remedii tradiționale, naturale.
Există tot mai multe studii pentru folosirea anumitor uleiuri esențiale ca adjudvant în tratamentele alopate (convenționale) pentru cancer (și nu numai), cu efecte în susținerea sistemului imunitar și în vindecare. Mulți medici combină medicina modernă cu aromaterapia sau alte terapii complementare.
Pe tot globul, tot mai mulți oameni integrează uleiurile esențiale în viața de zi cu zi pentru susținerea stării de sănătate fizică și psihică si pentru a realiza conexiuni spirituale. Cercetările în domeniu, organizațiile care regularizează aromaterapia, școlile de aromaterapie, aromaterapeuții certificați și disponibilitatea uleiurile esențiale de calitate au dus la o creștere exponențială a interesului pentru moleculele aromate.
Fiind o metodă complementară de terapie, versatilă și ușor de folosit, aromaterapia câștigă tot mai mult teren și este parte din viața a tot mai mulți oameni.
Uleiurile esenţiale folosite în domenii mai puțin cunoscute
Uleiurile esenţiale sunt folosite în foarte multe alte domenii care ar putea avea impact major asupra mediului înconjurător şi implicit asupra întregii omeniri.
Plantele sunt studiate ca elemente ce pot susţine stratul de ozon al planetei. La nivel internaţional există un interes crescut pentru o plantă numită Vernonina galamensis, din aceeaşi familie de plante ce include şi Chamomile şi Helichrysum, pentru că uleiurile acestei plante pot fi folosite în industria vopselelor, cu rol de solvent nepoluant pentru a reduce poluanţii din atmosferă.
În fiecare zi în bazinul Los Angeles sunt dispersate în atmosferă 22 tone de componente volatile organice, emisii ale fabricilor de vopsele şi lacuri, ce afectează stratul de ozon. Aceste componente (și restul poluanților din atmosferă) distrug încet, dar sigur, stratul de ozon care protejează planeta.
Există un interes crescut şi pentru uleiurile esenţiale obţinute din citrice deoarece pot fi o alternativă pentru substanţele de curăţare folosite în casă, solvenţii cu care se curăță componentele electronice, anumite substanțe sintetice toxice din vopsele. Acest lucru va scădea nivelul de poluare al apelor!
20% din populaţia globului suferă de dureri de cap din cauza unui solvent comun, trichloroethylene.
Te invit să pășești alături de mine în aromaterapia holistică, lumea moleculelor aromate conținute de uleiurile esențiale. Călătoria noastră descoperă treptat un univers complex, în plan fizic și energetic, cu potențial în farmacologia din zilele noastre.
Citește te rog Ghidul introductiv în aromaterapie, conține toate informațiile necesare pentru a folosi uleiurile esențiale în siguranță. Scrie-mi dacă ai întrebări sau dorești să împărtășești experiența ta, comentariul tău va fi aprobat în cel mai scurt timp.
Apreciez efortul de a nu face recomandări fără a avea autoritate în domeniu.